pentru suflet, din suflet *

Blestemata sa fie marea ca mi te-a luat de langa mine.. blestemata sa fie noaptea ce se lasa peste sufletul meu si mi te daruieste ....blestemat sa fie soarele ce rasare, nevoita fiind sa renunt la lumea visului, unde esti tu si sa pornesc intr-o noua zi, singura, eu cu mine, eu fara tine....Privesc poza din portofel, prima noastra poza...! Ce FERICITI eram... mai tii minte? Abordasem stilu office, fara sa vorbim, tu in camasa aia alba (sailor type), care-mi place mie mult si jeans iar` eu in camasa rosie si fusta ( bank type, cea cu talie inalta). Am fost atractia serii chiar daca nu ne-am ridicat de jos, am criticat fiecare gest al fiecaruia, eram EU , TU si restu lumii... Acum numai am nimic. Cum s-a naruit totul cand ai plecat...cum mi-ai luat tot cand ai plecat...mai luat cu tine! sufletul, zambetul, rasuflarea...mi-ai luat tot ! Ai lasat in urma ta, un om ce respira doar ptr ca asa este firesc. Vreau sa vii inapoi! Esti departe... departe de mine ! Cat iubeam noi doi marea, obijnuiam sa spunem ca ne este dumnezeu, ea unindu-ne, sub privirea ei protectoare iubirea noastra crescand si acum mi te-a luat ! o URASC! ea nu vede ca ma topesc de dorul tau, ca nu pot fara tine ? Uneori merg in locul in care prima oara ne-am vazut...e al naibi de greu, nu stiu cat voi mai rezista.