iti mai aduci aminte ?

Ai uitat ? N-ai cum... A fost perfect, cu riscu de a comite o greseala spun : prea perfect ! Nu stiu tu, dar eu imi amintesc fiecare secunda ! Ne-am intalnit dis-de-dimi`, cu in singur gand : AZI, nu am chef azi de :  mic-de-jun obosit( oua ochi si paine prajita), munca( orice`fel de efort : fizic sau psihologic), parinti sacaitori, vecini care vor: ORE DE LINISTE ( ca si cum le-a cumparat ma-sa blocu si tu n-ai nici un cuvant de spus ! fix **** = mii de scuze=), curve(alias prieteni falsi), aglomeratia din microbuz si mirosul specific sau mai rau maneau aia veche de pe timpu` cand L.A. ( toata lumea ii stie, sunt constanteni de-ia nostri) cantau melodia aia cu " ochii tai mi-amintesc cat de mult de iubeam  bla bla bla", no comment- amintiri din copilarie :D , de chelnerii aia obositi care mai bine i-ai bate cu biciu la capatul careia sa atarne o greutate exagerata, decat sa te serveasca, ca si cum ai sta acolo si ai bea si ai manca pe bani lor, de baba aia nenorocita care vine la plaja si face topless,chiar daca ii atarna pana la genuchi si este extrem de scarboasa,iar daca te vede pe tine, " fata tanara" ca faci acelasi lucru ca ea- esti lipsita de bun simt, de pitzipoancele ce vin la plaja ca sa-si faca poze, ca de bronzat, sunt tot timpul anului, traiasca solaru! bun venit, cancerului de piele!, de cocalari care se inchinuie din rasputeri sa te agate cu replici de doi lei` - pisi , tu trebuie sa pui botu, cand el vine si te intreaba cu un aer de MACHO daca vrei sa te dea cu crema 8-) de parca tu te-ai lasa atinsa de un.. sa-i zic necunoscut, TU- "fata la casa ta" si chiar daca n-ai fi, tot nu ai accepta, de ambalajele de pe plaja sau din apa, de telefoanele ce suna incontinuu de parca s-ar termina lumea !Noi am horatat sa facem o zi fara toate astea si ne-a iesit ! Am venit perpedu pana la locul stabilit ptr a evita, unele lucruri enumerate mai sus. Acolo, eram de-ai nostri, persoane goale si cand zic goale nu ma refer la faptul ca eram dezbracati sau ca eram lipsiti de sentimente, iubim maxim. MAXIM am spus ! ci la faptul ca nu aveam nimic de ascuns, ne cunosteam ca propriile palme si nimic nu avea cum sa ne strice planul. Hotarasem sa mergem pentru inceput la plaja, undeva departe de haosu` ce se creea in statiune, si am mers la un capat al acesteia, pe jos; noi, sticlele de Cola si fumul de tigare, ignorand tot ce se petrece-n jurul nostru. Chiar daca nu era acelasi "lux" ca in statiune, nisipul zdrenturos se imbina perfect cu apa marii limpede, racoroasa si razele calde de dimi.( ultravioletele de dimi sunt cele mai bune ptr BRONZ :x ). Se stie, ajunsi acolo,ritualul : dezbracarea si in apa- balaceala pana la infinit( adica pana te lua frigu` de-ti clantaneau dintii-n gura sau ti se faceau buricele degetelor mai rau ca lu mamaia, aia care sta la et.1, o stie toata lumea ). Iesiti din apa, ca niste persoane civilizate, ne bateam pe prosoape, ca doh` se mai trezea cate unu ca vine la plaja fara prosop, tipic lor ! ( de-ia ii iubim)  ne trantim pe jos, pana avem nisip si`n adancul...urechilor, situatie in care intram iar in apa, iar ciclul acesta continua pana cand ne plictisim. Mai stii cand am intrat a doua oara-n apa? Eu nu stiam sa inot(nici acum nu stiu) si ma bazam pe ajutorul lor si eram sa-i inec pe amandoi si sa ma inec si eu, am jurat ca numai merg la adancimea aceea fara : colac,minge,festa de salvare, saltea,umerasi- si astea puse in acelasi timp! puteam sa mor ! ratam restu verii, oh nu! Dupa atata efort si soare, terminarea sticlelor de suc/apa ne-a determinat sa renuntam la ideea de plaja si am pornit in cautarea unei local, in care se poate manca si bea fara nici o complicatie enumerata mai sus. SHOC ! nu am gasit, asa ca ne-am luat: placinte dobrogene, strudel cu mere, painici cu susan, suc cu gheata si am pronit in cautarea unui loc linistit, lipsit de populatie "distrugatoare de buna stare" ! :D Ne-am oprit la lac, locul ala il stiam din-nainte de ziua aia, e locul in care m-as intoarce oricand iar la plecare o lacrima ar aluneca pe obrazul meu, dar asta e alta poveste.  e perfect, peisajul e mirific, atmosfera... de pescuit- dar e linistit si relaxant, exact ce ne trebuia noua. Salcia sub care am gasit "peticul" de umbra dupa care pofteam toti , va fi mereu slavita de fiecare dintre noi. Nu pot sa astern aici tot ce am simtit atunci- se oprise timpul, de fapt trecea fara sa ne dam noi seama. Daca iti aduci aminte, la un moment dat cazusem toti pe ganduri : si acum vad privirile acelea pierdute si ratacite ce priveau spre nimic dar care spuneau atatea lucruri...[...]